Oprirea ambelor unităţi de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacităţi de producţie continuă şi predictibilă, se arată într-o analiză realizată de Dumitru Chisăliţă, preşedinte AEI.
România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceştia se confruntă cu aceeaşi secetă, caniculă şi reducere a producţiei nucleare şi hidroelectrice. Estimarea AEI este ca România să fie nevoită să se descurce fără aceste capacităţi în următoarele cca. 3 săptămâni.
Problema nu este numai dacă liniile de interconexiune pot transporta 3.000 MW. Problema decisivă este dacă Bulgaria, Ungaria şi Serbia vor avea simultan 3.000 MW disponibili pentru vânzare.
1. Balanţa probabilă a României
Transelectrica estimează pentru această perioadă un consum maxim de aproximativ 7.300 MWh/h, faţă de circa 8.000 MWh/h în perioadele caniculare precedente. Apreciem că până în următoarele 7 zile cererea va fi de 7.300 MWh/h, urmând ca în perioada de caniculă 4 - 9 august 2026 aceasta să atingă 8.000 MWh/h.

După oprirea ambelor unităţi, balanţa de seară poate arăta astfel:
Într-o seară fără vânt, cu producţie hidro redusă, deficitul poate depăşi capacitatea comercială normală de import.
2. Cât poate importa fizic România
Capacitatea tehnică agregată de import a României se situează în jurul valorii de 3.300 MW, dar valoarea disponibilă comercial într-o anumită oră poate fi mai mică, în funcţie de fluxurile regionale şi de siguranţa reţelei.

Transelectrica trebuie să păstreze rezerve de siguranţă, iar unele fluxuri care intră printr-o frontieră pot traversa România şi ieşi prin alta.
3. De unde ar putea veni energia
Bulgaria - cea mai importantă sursă
Bulgaria are în prezent aproape 2.000 MW nucleari la Kozlodui. Dacă ambele unităţi rămân în funcţiune, Bulgaria poate susţine exporturi către România, mai ales noaptea.
Dar Bulgaria exportă şi către Grecia, Serbia, Macedonia de Nord şi Turcia. România nu are rezervată întreaga capacitate bulgară.
Export probabil către România: 500-900 MW.
Dacă se reduce Kozlodui, disponibilitatea poate coborî sub 400 MW. Dacă se opreşte o unitate, Bulgaria poate înceta exporturile în orele de vârf. Dacă se opresc ambele, Bulgaria devine probabil importator.
Ungaria - capacitate de transport, dar energie insuficientă
Ungaria este bine interconectată cu România, însă Paks a pierdut deja o unitate, iar alta funcţionează la putere redusă. Producţia nucleară ungară a scăzut cu aproximativ 700-750 MW.
Ungaria poate transfera către România energie provenită din Austria, Slovacia sau Cehia, dar va concura pentru aceeaşi energie şi cu propriul consum.
Import posibil din direcţia Ungaria: 700-1.200 MW, însă o parte poate fi energie de tranzit, nu surplus ungar.
Dacă se mai opreşte un reactor la Paks, fluxul disponibil poate scădea cu 300-500 MW. Dacă Paks pierde încă două unităţi, Ungaria devine un mare importator şi nu mai poate fi considerată o sursă sigură pentru România.
Serbia - sursă foarte vulnerabilă
Producţia hidro de la Djerdap/Porţile de Fier a coborât la aproximativ o treime din nivelul normal. Problemele de apă afectează şi centralele pe cărbune de la Kostolac, iar transporturile de combustibil pe Dunăre se desfăşoară la 30-40% din capacitatea normală.
Serbia poate furniza punctual 200-400 MW, dar nu trebuie tratată ca sursă permanentă.
4. Preţul PZU va exploda
Preţul energiei PZU astăzi la ora 12 va fi 63,3 lei/MWh si la ora 20 un preţ de 25 de ori mai mare - 1604 lei/MWh.
Pentru 31 iulie, aş considera realistă o medie PZU de aproximativ 1.200 lei/MWh şi un vârf de 3.000 lei/MWh.
În următoarele săptămâni, dacă Bulgaria limitează exporturile sau Ungaria mai pierde 400-500 MW nucleari înainte de închiderea pieţei, media poate urca spre 1.400-1.600 lei/MWh, iar orele de seară pot depăşi 5.000 lei/MWh.
Concluzie
România poate acoperi prin import oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă numai dacă:
*Bulgaria păstrează în funcţiune Kozlodui;
*Ungaria nu mai pierde mai mult de încă un reactor;
*consumul rămâne în jurul a 7.000-7.300 MWh;
*există minimum 4.000 MWh/h producţie internă la vârful de seară;
*capacităţile pe gaze, cărbune, hidro şi bateriile sunt folosite la maxim.
Importul de aproximativ 3.300 MWh este posibil tehnic, dar nu este garantat comercial. România nu se află încă într-un scenariu inevitabil de întreruperi, însă a ajuns într-o situaţie în care pierderea a încă 500-1.000 MW de producţie în Bulgaria sau Ungaria poate transforma o problemă de preţ într-o problemă de adecvanţă şi securitate energetică.


















































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.07.2026, 08:44)
saracul Ceaușescu, se invirte ca un titirez în mormânt. n-a mai fost niciodată seceta în România decit în 2026, după ce liberalii liberalizează liberarea resurselor tarii de sub asuprirea poporului.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.07.2026, 08:48)
la portile de fier situația este nasoala, la djerdap se produce ne vor oferi ei curent electric cind avem nevoie. curentul se scumpește pe PZU și apoi se scumpește și la populație. combustibilul 12 lei și curentul 2 lei sunt probabil pe masa de lucru a chelului. are nevoie de un ceas elvețian pe gamba stingă.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.07.2026, 09:01)
Doar semiom ne poate salva, are experiența caselor de câte 35000 euro!
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.07.2026, 09:19)
primesti si tu frecatei de pe cureaua de ceas?
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.07.2026, 10:33)
Deci Centrala nucleara bulgara de la Kozlodui e tot la Dunare, cea hungaristaneza Paks la fel, dar numai la noi se inchide Cernavoda ca numai asa se poate mari pretul la electricitate pentru a crea nemultumire si forta un guvern PSD, UDMR si AUR:-)...Unde sunt Iernut, Mintia, Rastolita:-)? Sau si acolo, nu "bate vantul" si nu e soare noaptea:-)?